Începuturile

Dacă la 10 septembrie 1923 avem prima biserică penticostală din România, la Păuliș, în județul Arad, în mai puțin de cinci ani avem și în județul Bihor prima biserică penticostală, la Picleu, în anul 1927. Se pare că flacăra penticostală era aprinsă deja cu mult înainte de anul 1927. Preotul ortodox Gheorghe Bordașiu din Săbolciu amintește în cronicile sale că, prin 1922, în satele din jurul Săbolciului, în special în Bălaia și Botean, și-au făcut apariția cultele neoprotestante: adventiștii, penticostalii și baptiștii. Iar el a fost unul dintre cei care au „luptat” împotriva expansiunii acestor culte. Mai apoi a fost hirotonit în localitatea Botean, la data de 8 septembrie 1929, de unde a continuat „lupta” împotriva expansiunii pocăiților.[1]

Printre pionierii Bisericii Penticostale, și totodată primul lucrător din județul Bihor, se numără pastorul Ciuciu Pavel din Picleu. Acesta s-a întâlnit cu Gheorghe Bradin și, în anul 1927, a deschis prima biserică penticostală din zonă. Tot în acest an el a fost ordinat ca lucrător de către Gheorghe Bradin. Dăruit cu un puternic spirit misionar, pastorul Ciuciu Pavel s-a implicat în predicarea Evangheliei și, ajutat de frații Șorhenț Mihai, Platona Ilie, Urs Mihai, Urs Ioan, Boitoș Florian și alții, a plantat primul nucleu de biserici în zona Aleșdului. Astfel au fost plantate bisericile din localitățile Peștiș (1929), Lugașu de Jos (1930), Groși (1932), Peștera, Bratca (1930) și Vadul Crișului.

Apoi s-a plantat un alt grup de biserici penticostale în zona Beiușului. Mateiaș Gheorghe din localitatea Hidișelul de Dobrești s-a deplasat la Biserica Penticostală din Orvișele, în anul 1936, unde a ascultat o predică a lui Ciuciu Pavel. Cuvântul lui Dumnezeu i-a străpuns inima și el împreună cu alte două femei L-au primit pe Domnul Isus ca Mântuitor. Apoi, la micul grup s-au mai adăugat și alte persoane. Pentru început și aici asistența spirituală a fost acordată de pastorul Ciuciu Pavel. Tot în această perioadă au luat ființă bisericile din Tășad, Incești, Ceișoara și Codru. Este foarte interesant cum a lucrat Dumnezeu în localitatea Sârbi. Aici, un grup de credincioși de la Oastea Domnului au cerut botezul cu Duhul Sfânt în Biserica Ortodoxă. Dumnezeu i-a ascultat și mulți au avut parte de experiența aceasta. Între ei a fost și Silaghi Gavril, cantor la Biserica Ortodoxă, unul dintre pastorii penticostali de mai târziu.

În Oradea, prima biserică penticostală a fost constituită de un grup de credincioși români și maghiari în 1931. În 1932, românii s-au separat și au deschis prima biserică penticostală pe strada Fluierașilor. Pastorul primei biserici penticostale române din Oradea a fost Tivadar Petru, ordinat în 1938. Până în acel an, pastorația a fost asigurată de fratele Ciuciu Pavel. Pastorii penticostali și conducătorii de biserici au fost persecutați aproape în tot județul și aduși la Oradea, pentru interogatoriu și arest. În ciuda valului de persecuții, numărul bisericilor penticostale române și al credincioșilor era în creștere. De exemplu, în localitatea Bratca, în anii 1929-1930, a început să se adune primul grup de frați care cereau în rugăciunile lor umplerea cu Duhul Sfânt, ajungând în anul 1932 la aproximativ 100 de credincioși penticostali. Profesorul Constantin Cuciuc spune că în anul 1947 în județul Bihor erau 1669 de penticostali.[2]

În anul 1976 în municipiul Oradea erau aproximativ 2500 de credincioși penticostali. Aceștia frecventau singura biserică penticostală din Oradea din acel an, situată pe strada Ion Ghica numărul 13.

La aproape 90 de ani de penticostalism în Bihor putem trage concluzia că mișcarea penticostală din județul nostru a fost: AUTOHTONĂ – nu este importantă de peste hotare, dar este LUCRAREA LUI DUMNEZEU PRIN DUHUL SFÂNT pentru acest ținut, atât de drag nouă; UNITARĂ – chiar dacă în decursul anilor, mai ales ai celor de început, au existat tendințe de scindare, apreciem că Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, a făcut și face lucrarea unitar; AUTOCEFALĂ – una singură, cu întreaga conducere administrativă și organizatorică în România.

Organizarea

În ce privește organizarea teritorială putem spune următoarele: Comunitatea Regională Penticostală Oradea a fost printre primele comunități în cadrul cultului penticostal. Avem câteva referințe, destul de vagi, privind organizarea inițială.

Primul președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Tivadar Petru, 1951-1962 (11 ani).

Al doilea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Chișe Mihai, 1962-1965 (3 ani).

Al treilea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Berar Ioan, 1965-1967 (2 ani).unnamed (5)

Al patrulea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Simuț Vasile, 1967-1968 (1 an).

Al cincilea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Berar Ioan, 1968-1990 (22 ani).

Al șaselea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Mudura Florian, 1990-1998 (8 ani).

Al șaptelea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Moldovan Ioan, 1998-2006 (8 ani).

Al optulea președinte penticostal al filialei Oradea a fost: Jolța Ilie, 2006-2010 (4 ani).

Al nouălea președinte penticostal al filialei Oradea este: Moldovan Ioan, 2010-2018 (8 ani).

[1] Dumitru V. Bonta, Trei sate, trei surori. Săcădat, Borșa, Săbolciu, Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2002, p. 317.

[2] Constantin Cuciuc, Rligii care au fost interzise în România, Editura Gnosis, București, 2001, p. 83.